Ziua de luni a Săptămânii Luminate poartă numele popular de Lunea Albă, fiind a doua zi de Paște. Săptămâna Luminată
reprezintă o perioadă a bucuriei, a luminii aduse de Învierea Domnului.
Numele de Săptămâna Luminată vine de la vechiul obicei al celor care se botezau creștini în noaptea Învierii.
Aceștia purtau toată săptămâna haine albe și erau considerați luminați.
Tradiții de Lunea Albă
Conform credințelor bisericești, în această perioadă ușile Raiului sunt deschise. Una dintre cele mai cunoscute tradiții este legată de stropirea casei cu agheazmă și de dat de băut apropiaților.
În această zi, finii merg în vizită la nași și le dăruiesc pască, vin și ouă.
Se spală a doua zi de Paște?
Fiind o zi de sărbătoare, în această zi nu se spală rufe, nu se calcă și nu se muncește pământul.
Zi nelucrătoare este și Marțea Albă, adică a treia zi de Paște. Se pot spăla rufe în zilele de miercuri, joi și sâmbătă ale Săptămânii Luminate, dar nu și vineri pentru că atunci se sărbătorește Izvorul Tămăduirii.
În aceste zile, toți credincioșii trebuie să se salute cu ”Hristos a Înviat”, iar interlocutorul să răspundă ”Adevărat a Înviat!”.
În anumite zone din Transilvania, în această zi se ține tradiția stropitului cu apă, un obicei venit de la o legendă
conform căreia o fată a leșinat atunci când a auzit de Învierea lui Hristos. Pentru a o trezi din leșin, oamenii i-au dat
cu apă pe față. Această tradiție a udatului în a doua zi de Paște s-a transformat de-a lungul anilor, ajungând ca, în loc de apă, tinerii să se stropească cu parfum.
Se spală în a treia zi de Paşte? Iată ce spun preoţii
A treia zi de PAŞTE se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. În această zi, nu se spală şi nu se calcă şi nu se face curat.
De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.