Săptămâna Mare reprezintă cele șapte zile de dinaintea Învierii.
Această perioadă începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu ziua de Paște.
Conform tradițiilor religioase, Săptămâna Mare este o perioadă binecuvântată, în care creștinii trebuie să țină post, să se roage și să înceapă curățenia de Paște în casă.
Tradiții în Lunea, Marțea și Miercurea Mare
Una dintre cele mai importante tradiții ale acestei săptămâni este curățenia generală în casă.
Curățenia și ordinea începe în ziua de luni, atunci când gospodarii mătură, curăță și repară în casă și în curte.
Acum se văruiesc pomii și se curăță șanțurile, hainele se aerisesc, se spală geamurile, podelele și mobilierul.
În trecut, femeile termianu torsul din furcă până de Joia Mare, pentru a nu fi pedepsite de personajul mitic Joimăriță, o femeie rea care pedepsește persoanele leneșe, arzând degetele celor care leneveau.
Începând cu Duminca Floriilor, copiii de la sate colindau vecinii și, în schimb, primeau ouă colorate. Colindul era legat tot de Joimăriță și purta numele de Colindatul cu câlții-mâții:
„Câlţii-Mâţii,
Toarce câlţii!
Ori i-ai tors,
Ori i-ai ros. (…)
Să te-nduri şi să ne dai
Cele ouă-ncondeiete.”
În Marțea Mare, credincioșii trebuie să se spele bine pentru a alunga bolile și pentru a atrage norocul .
Miercuri seara, la apusul soarelui, copiii colindă vecinii.
Tradiții în Joia Mare
În Joia Mare, gospodinele dau de pomană colaci sfințiți de preot, în amintirea celor care au trecut în neființă. În noaptea de miercuri spre joi, legenda populară spune că sufletele morților doresc să se întoarcă acasă, așa că oamenii aprindeau focuri pentru a le încălzi și lumina drumul. În anumite sate din Bucovina, oamenii așează scaune în jurul focurilor pentru sufletele morților și dau dulciuri de pomană copiilor.
În această zi, gospodinele gătesc pască și cozonaci, iar cojile de la ouăle folosite se aruncă pe o apă curgătoare în Sâmbăta Mare pentru a feri găinile de atacul uliilor. În majoritatea regiunilor țării, ouăle se vopsesc în Joia Mare, culoarea principală fiind roșu, simbolizând sângele lui Hristos. Ouăle se mai pot vopsi în Sâmbăta Mare, căci în Vinerea Mare e zi de doliu și post negru.
Cojile ouălor roșii nu se aruncă nicioadată la gunoi, ci într-o apă curgătoare sau la rădăcina copacilor, simbolizând fertilitatea. Ouăle roșii reprezintă sacrificiul făcut de Iisus Hristos pentru oameni. Conform legendei, Fecioara Maria a pus un coș cu ouă la picioarele lui Iisus, atunci când acesta era pe cruce, iar sângele Mântuitorului le-a înroșit. Văzând aceasta, Iisus a rostit:
„De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.
În Bucovina, încondeierea ouălor este o artă. Artiștii folosesc un instrument numit chișită pentru a decora ouăle cu forme geometrice sau motive fitomorfe sau zoomorfe. Cei mai pricepuți artiști pictează scene ale icoanelor pe ouă, sau simboluri populare.
Crucea este unul dintre cele mai cunoscute simboluri regăsite pe ouăle de Paște, reprezentând creștinismul. De asemenea, pe ouă se mai regăsesc animale, asemenea mielului, șarpelui sau albinei, dar și flori sau ramuri de pomi.
Începând cu Joia Mare, femeile nu mai spală rufe, până în Joia Luminată. De asemenea, nu ai voie să dormi astăzi, altfel vei dormi tot anul.