Detalii neștiute despre copilăria lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea este unul dintre cele mai controversate personaje de la noi din țară.

Fostul lider PSD a intrat în atenția publicului pentru ilegalitățile pe care le-a comis, motiv pentru care a fost și închis.

Dacă toată lumea știe cine este acum și cu ce se ocupă, puțini știu, însă, ce fel de om era Dragnea în trecut.

Totul despre copilăria lui Dragnea
Toată lumea îl știe pe Liviu Dragnea de acum, dar puțini știu cum a fost trecutul lui. A făcut parte dintr-o familie înstărită, cu un nume mare, fiind obișnuit de mic cu banii și traiul bun. Nu a fost un copil rău, dar nici un elev-model, așa cum aflăm de la una dintre fostele sale colege.

Aceasta a dezvăluit că Dragnea era distant față de toată lumea și părea că se crede superior celorlalți, pentru că mereu era rece, nu se juca, nu intra în conflicte și nu zâmbea niciodată. Deși mulți copii roiau în jurul lui pentru că știau că tatăl său este șef de post, el niciodată nu îi băga în seamă pe aceștia și le lăsa impresia că s-ar considera superior.

Dragnea, favorizat de mic
Femeia a mai dezvăluit că Dragnea nu a fost deloc un elev bun la școală, dar profesorii îi dădeau note mari. Deși răspundea sec, scurt, spre deosebire de colegii lui, tot era printre cei mai buni. Pentru că părinții lui erau cunoscuți, acesta era privilegiat la școală și toată lumea îi oferea atenție. Mai mult, îi era permis chiar să încalce regulile impuse de instituția de învățământ.

Nu purta uniforma obligatorie, cu cravata de pionier, așa cum li se cerea tuturor elevilor. Mai mult, Liviu Dragnea nu voia să participe la serbări, nu făcea parte din corul vocal, din grupul de dans și mereu era rece față de tot ce se petrecea în jurul lui.

“Niciodată nu a venit îmbrăcat în pionier și cu cravata roșie, cum era regulamentul, nu a participat niciodată la o serbare școlară artistică. Noi aveam grup vocal, cor. Dansuri… el nu servea.”, amintește fosta lui colegă.

Când era vorba de mers la munca patriotică, era și atunci scutit. Se prefăcea doar că muncește, dar ceilalți colegi făceau treaba în locul lui. Părinții îi ofereau tot ce avea nevoie, mergea la meditații la cei mai buni profesori, în timp ce alții nu își puteau permite acest lux.