Curs valutar – schimbări mari la dobânzi și ROBOR

Aflați aici cotația monedei euro la ultimul curs BNR din această săptămână. Actualizăm datele în timp real, după fiecare ședință BNR. Banca Națională a României anunță cotațiile pentru euro, dolar, liră și franc elvețian, precum și alte monede, în fiecare zi de luni până vineri.
Cursul valutar al zilei de vineri, 5 august 2022 – VALABIL PÂNĂ LUNI
Principalele cotații ale BNR pentru cele mai importante monede ale lumii: moneda unică europeană euro, dolarul american, lira sterlină și francul elvețian.
curs valutar euro, 5 august 2022 – 4.9264 Lei
curs valutar dolarul american, 5 august 2022 – 4.8175 Lei
curs valutar lira sterlină, 5 august 2022 – 5.8439 Lei
curs valutar francul elvețian, 5 august 2022 – 5.045 Lei
Curs valutar 5 august 2022. Cât valorează 1 EURO la ultimul curs BNR al săptămânii
Moneda unică europeană euro a fost cotată joi, 4 august, la valoarea de 4.9263 Lei, după ce la ședința anterioară a BNR a fost cotată la 4.9252 lei. Cea mai mică cotație înregistrată de această monedă în ultimele 7 zile a fost de 4.9252 lei. Cea mai mică valoare înregistrată de euro în ultima săptămână a fost de 4.9353 lei.
Dolarul american a fost cotat joi, 4 august 2022, la 4.8325 Lei, după ce anterior înregistrase o cotație de 4.8348 lei. Cea mai mare valoare înregistrată de această monedă în ultimele 7 zile a fost de 4.862 lei.
Lira sterlină a atins o cotație de 5.8832 Lei, la cursul BNR de 4 august 2022. Cea mai mică valoare înregistrată de această monedă, în ultimele 7 zile a fost de 5.8714 lei.
BNR a majorat dobânda-cheie la 5,5% | Rata anuală a inflaţiei a urcat până la 15,05%
“Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 august 2022, a hotărât următoarele:
• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022;
• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.
BNR: Rata inflaţiei a continuat să crească
“Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, așa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, parțial contrabalansate de scăderea prețurilor LFO.
Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflației s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) și peste așteptări. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale. Influențe adiționale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută și la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.
Noile date statitice reconfirmă creșterea amplă a activitații economice în trimestrul I 2022 cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021. Evoluția a implicat o creștere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval.
În același timp, se reconfirmă creșterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022 la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii – care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variația stocurilor. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care creșterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanței veniturilor primare.