Cum se cultivă afinele în România

Afinul face parte din familia Ericaceae, genul Vaccinium, iar, în România, cresc în zonele colinare premontane trei specii de afin: afinul brumăriu, afinul negru și cel roșu. Aceștia se regăsesc sub formă de tufe cu înălțimi de maxim 50 de centimetri, cu tulpini târâtoare și fructe mici.

Planta este originară din America de Nord și rezistă mai bine la temperaturile scăzute. Afinul de cultură poate ajunge la înălțimea de trei metri și are fructele mult mai mari.

Cum se cultivă afinul în România
Afinul preferă un sol acid, cu un pH cuprins între 4 și 5. Solul trebuie să fie bine drenat, bogat în humus, iar aciditatea trebuie menținută pentru că scade atunci când solul este udat. Afinul trebuie plantat pe locuri ferite de vânt, fiind indicate terenurile nivelate. Pentru a preveni expunerea la vânturi, se pot folosi perdele de protecție în locurile unde s-au plantat afinii.

Perioada optimă de plantare este octombrie, noiembrie, însă afinul poate fi plantat și în perioada primăverii. Este important de reținut că afinul nu trebuie plantat pe teren înghețat sau îmbibat cu apă. Totuși, după plantare, afinul are nevoie de apă, așa că se recomandă utilizarea unui sistem de irigații, chiar și după recoltarea fructelor, în lunile august și septembrie.

Înainte de plantare, terenul se curăță de resturile vegetale și se sapă la adâncimea de maximum 30 de centimetri. Rădăcinile trebuie mocirlite și plantate în gropi de dimensiunile 50x50x30. După acoperirea gropii, solul se tasează bine în jurul afinului, urmând ca acesta să fie udat.

În luna martie, este important ca arbuștii să fie tunși pentru a produce cât mai multe fructe și pentru a fi mai rezistent. Ramurile și alte părți bolnave ale plantei se îndepărtează. De asemenea, plantele aglomerate din mijlocul tufișului se elimină, asemenea buruienilor de pe teren.

Beneficiile afinelor pentru organismul uman
Afinele au fost folosite ca remedii naturale încă din perioada Antichității. Beneficiile afinelor pentru sănătatea organismului uman sunt multiple, având proprietăți antibacteriene, tonice vasculare, regeneratoare hepatice și hipoglicemiante.