Branza din magazine e plina de aditivi cancerigeni. Uite cum poti sa-ti dai seama ca branza e 100% naturala
Asociatia Pro-Consumatori din Romania a achizitionat din marile magazine 34 tipuri de branzeturi, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste denaturarea unor sortimente de branzeturi cu impact asupra
bugetului si sanatatii consumatorilor. Analizele realizate de experti au condus la descoperirea urmatoarelor substante in unele sortimente de branzeturi:
– Folosirea amidonului in reteta unor sortimente de branza mozzarella de catre unii producatori induce in eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura;
– Folosirea natamicinei (E 235) in unele sortimente de branza maturata cu pasta sem-itare, acest aditiv alimentar este folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii;
Citeste si Cum recunosti alimentele falsificate! In smantana se pune chiar si creta sau gips!
– Folosirea in unele sortimente de branza maturata cu pasta semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme si care poate provoca reactii alergice;
– Folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca potentiator de arome, agent de intarire si acidifiant.
– Folosirea nitratului de sodiu in unele sortimente de branzeturi semi-tari. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
In acelasi timp, alte produse care le-au atras atentia expertilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de „topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialitati pe baza de grasimi vegetale si proteine din lapte, dar care mai au in compozitie alte substante si aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfati de sodiu, citrati de sodiu, fosfati de sodiu si sorbat de sodiu. Din pacate, aceste produse induc in eroare consumatorii, atat prin prisma aspectului care imita foarte bine cascavalul, dar si prin faptul ca sunt asezate langa sortimentele de cascaval in cadrul marilor magazine.
Unii producatori au gasit de cuviinta sa realizeze amestecuri formate din cascaval si grasimi vegetale, in speta ulei de palmier, carora le-au gasit si denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe baza de cascaval si grasimi vegetale. Compozitia unor astfel de produse este formata din: cascaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apa, amidon din porumb, derivati din lapte, gelatina, sare iodata, aroma de fum si saruri de topire (fosfati de sodiu-E339 si difosfati de sodiu si potasiu-E450).
Cum se falsifica cascavalul
Cascavalul este o branza oparita, cu consistenta tare ori semitare, din lapte de vaca, de oaie, sau mixt, intalnit larg din Cehia pana in Turcia (deci in toate tarile din Balcani), dar si mai departe, pana in Siria si Liban, cu aceeasi denumire: cascaval, cascavali, cacicavali, cascavan. In Romania se face fie din lapte de vaca, fie din lapte de oaie; in unele tari se face si din lapte amestecat. Pasta este initial dulce, dar poate deveni picanta prin fermentare avansata ; de asemenea, unele sortimente se supun afumarii. In deceniile trecute, pe fondul penuriei de alimente, in Romania au proliferat numeroase metode de preparare a „cascavalului“, care de care mai originale, dar cele mai multe plecand de la un precipitat cazeinic (branza din lapte prins, branza de vaci) si lapte proaspat. Acestea se incalzeau impreuna, se separau de zer, apoi se incalzeau din nou amestecandu-se cu ou, unt, smantana, sare, bicarbonat, condimente si, in stare calda, se turnau in forme si se puneau la rece.